SELENOLOGÍE s. f. Știință analoagă geologiei care studiază materia componentă a scoarței lunare și evoluția acesteia în timp. – Din fr. sélénologie. Vezi definitia »

BARIMETRÍE s.f. Determinare a greutății animalelor vii pe bază de măsurători. [Gen. -iei. / < fr. barymétrie, cf. gr. barys – greu, metron – măsură]. Vezi definitia »

PLUVIOMETRÍE s. f. Măsurare a cantității de precipitații căzute într-un interval de timp pe o anumită suprafață. [Pr.: -vi-o-] – Din fr. pluviométrie. Vezi definitia »

ODONTORAGÍE s. f. hemoragie a alveolelor dentare. (< fr. odontorragie) Vezi definitia »

BRAHIDACTILÍE s.f. (Med.) Malformație congenitală caracterizată prin scurtimea degetelor. [Gen. -iei. / < fr. brachydactylie, cf. gr. brachys – scurt, daktylos – deget]. Vezi definitia »