Definita cuvantului gentiliciu
GENTILÍCIU I. adj., s. n. (nume) de familie, de neam, care se intercala între prenume și poreclă, constituind semnul cetățeniei romane. II. adj. care aparține gintei romane. (< lat. gentilicius, fr. gentilice)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu gentiliciu
EMONCTÓRIU, emonctorii, s. n. Organ sau deschizătură naturală a corpului prin care se elimină secrețiile sau umorile. – Din fr. émonctoire. Vezi definitia »
ZAVERGÍU, zavergii, s. m. Revoluționar grec din 1821: p. gener. răsculat, răzvrătit. – Zaveră + suf. -giu. Vezi definitia »
CORALÍU, -ÍE, coralii, adj. (Adesea substantivat, n.) Corai. – Coral1 + suf. -iu. Vezi definitia »
CIÁȚIU s.n. (Bot.) Inflorescență reprezentând o grupare de mai multe flori bărbătești fără înveliș, cu o singură floare femeiască. [Pron. ci-a-. / < fr. cyathe, cf. gr. kyathos]. Vezi definitia »
DEDICATÓRIU, -IE, dedicatorii, adj. Care conține o dedicație. – Din fr. dédicatoire, lat. dedicatorius. Vezi definitia »