TÓRBĂ s. f. v. tolbă. Vezi definitia »

GĂUNOȘĂTÚRĂ s. f. v.găunoșitură. Vezi definitia »

PLÍNTĂ s.f. 1. Partea inferioară a unei coloane, a unui zid, care iese în afară; soclu, piedestal. 2. Fâșie de lemn, de piatră etc. așezată în partea inferioară a pereților unei camere pentru a feri pereții de lovituri și umezeală și pentru a astupa rostul dintre pardoseală și perete. [< fr. plinthe, lat. plinthis, cf. gr. plinthos]. Vezi definitia »

FAGOCITOLÍZĂ s. f. proces de distrugere a fagocitelor. (după fr. phagolyse) Vezi definitia »

calibarcă, calibărci s. f. (intl.) pălărie. Vezi definitia »