Definita cuvantului ginogeneză
GINOGENÉZĂ s. f. pseudogamie în care gametul mascul pătrunde în ovul fără să-l fecundeze, embrionul dezvoltându-se partenogenetic. (< fr. gynogenèse)

Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu ginogeneză
vrájbă (-ắjbi), s. f. – Discordie, dușmănie, ură, conflict, gîlceavă. – Var. vrajmă. Sl. vražĭda (Miklosich, Slaw. Elem., 17; Cihac, II, 464; Tiktin; Conev 99), pentru schimbul de suf., cf. ceh. vražba, pol. wrožba.Der. (în)vrăjbi, vb. (a dușmăni); (în)vrăjbitor, adj. (instigator, ațîțător); vrăjbie, s. f. (discordie; răzbunare), înv.; vrăjmaș, s. m. (dușman; adj., ostil), de la var. (după Tiktin, în loc de *vrăjbnaș; după Candrea, în loc de *vrajbănsl. vražĭdĭbĭnŭ); vrăjmășesc, adj. (ostil); vrăjmășește, adv. (dușmănește, cu ostilitate); vrăjmăși (var. învrăjmăși, înv. vrăjmășui), vb. (a dușmăni, a face gîlceavă); vrăjmășie, s. f. (dușmănie). Vezi definitia »
brișcă (briște), s. f. – Trăsurică, șaretă. Pol. bryczka, ceh., rus., bg. brička (Cihac, II, 29; Berneker 93). Vezi definitia »
IONÓNĂ s.f. Substanță chimică cu miros puternic de violete, întrebuințată în parfumerie. [< fr. ionone]. Vezi definitia »
DIAGRÁMĂ s.f. 1. Reprezentare grafică care facilitează o demonstrație, care face să se înțeleagă un fenomen, care înfățișează corelația între două mărimi etc. ♦ (la pl.) Semne tipografice speciale cu care se culeg diferite probleme de șah. ♦ Schemă pentru fixarea locurilor în vagoane (la anumite trenuri). 2. Linie trasată de un aparat înregistrator. 3. (Bot.) Diagramă florală = proiecție orizontală a tuturor componentelor unei flori. [Pron. di-a-. / < fr. diagramme, cf. gr. diagramma – desen]. Vezi definitia »
scáră (-ắri), s. f.1. Obiect care servește la urcat și coborît. – 2. Șir de trepte. – 3. Pîine de formă specială, care se dă de pomană. – 4. Scăriță de trăsură. – 5. Scăriță de șa. – 6. Grad, eșalon, rang. – 7. Gradație. – 8. Sumar, indice. – 9. (Înv.) Gamă. – Mr., megl. scară. Lat. scala (Pușcariu 1543; REW 7637), cf. alb. škalë (Philippide, II, 653), it. scala, prov., cat., sp. escala, fr. échalle; cf. scală.Der. scărar, s. m. (lemnar care face scări și scărițe; plantă, Polemonium caeruleum); scărilă, s. f. (scară de trăsură); scăriță, s. f. (scară mică; scară de șa, de trăsură; osul urechii); scăriș, adv. (gradat). Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z