ÎMBUNĂTĂȚÍT, -Ă, îmbunătățiți, -te, adj. Care a devenit mai bun, care a dobândit o calitate superioară. – V. îmbunătăți. Vezi definitia »

DECUBÍT s.n. Poziție orizontală a corpului. ♦ Rană cangrenată, care apare uneori la bolnavi (pe piele) în locul pe care sunt siliți să stea culcați mai mult timp. [Var. decubitus s.n. / < fr. décubitus, lat. decubitus < cubare – a fi culcat]. Vezi definitia »

leít (leítă), adj. – 1. Poleit, lustruit, strălucitor. – 2. Care vine ca inelul pe deget, care corespunde perfect. – 3. Potrivit, asemănător. De la un verb care nu se conjugă, provenit din sl. lijati, lĕją, lĕješi „a topi” (Cihac, II, 168; Conev 76). Sensul ar fi de „făcut după model”, cf. fr. moulé, cf. Iordan, BF, IX, 149. Vezi definitia »

năprătít, -ă, adj. (reg.; despre boli) care copleșește, covârșește pe cineva. Vezi definitia »

BÂȚÂÍT, -Ă, bâțâiți, -te, adj. v. BÂȚÂI. – [DEX '98] Vezi definitia »