APTITÚDINE, aptitudini, s. f. Însușire psihică individuală care condiționează îndeplinirea în bune condiții a unei munci, a unei acțiuni; aplicație, înclinație, dar². – Din lat. aptitudo, -inis, fr. aptitude. Vezi definitia »

SĂLBĂTICIÚNE, sălbăticiuni, s. f. 1. Animal sălbatic. ♦ Epitet dat unei persoane care fuge de lume, care trăiește izolată, retrasă, departe de oameni și de civilizație. 2. Loc sau ținut sălbatic, pustiu; starea unui ținut sălbatic. [Var.: (pop.) sălbătăciúne s. f.] – Sălbatic + suf. -iune. Vezi definitia »

CONGRATULAȚIÚNE s. f. v. congratulație. Vezi definitia »

FOTOEMISIÚNE s.f. Emisiune de electroni prin efect fotoelectric. [Pron. -si-u-, var. fotoemisie s.f. / < fr. photoémission]. Vezi definitia »

RECEPȚIÚNE s.f. v. recepție. Vezi definitia »