CROMATOGÉN, -Ă adj. care produce materie colorantă. (< fr. chromatogène) Vezi definitia »

TRIPSINOGÉN s. n. substanță secretată de pancreas, inactivă, care, în contact cu enterochinaza intestinală, se transformă în tripsină. (< fr. trypsinogène) Vezi definitia »

BEZMÉN s. n. (Înv. și reg.) Închiriere pe termen foarte lung sau fără termen a unui teren, cu obligația de a plăti o sumă de bani sau în natură. – Ucr. bezmyn. Vezi definitia »

HIDROGÉN s.n. Gaz incolor, inodor, insipid și inflamabil, care împreună cu oxigenul intră în compoziția apei. ◊ Hidrogen greu = deuteriu; hidrogen sulfurat – combinație a sulfului cu hidrogenul, care se prezintă ca un gaz incolor, rău mirositor, toxic; acid sulfhidric. [< fr. hydrogène, cf. gr. hydor – apă, gennan – a produce]. Vezi definitia »

IÉFTEN, -Ă adj. v. ieftin. Vezi definitia »