PERICLÍN s.n. 1. (Bot.) Totalitatea frunzelor sau bracteelor care formează involucrul florilor din familia compozeelor. 2. (Geol.) Zonă în care formațiunile geologice de pe cele două flancuri ale unei cute se apropie și se unesc. [< fr. péricline]. Vezi definitia »

PALATÍN², -Ă adj. referitor la cerul gurii, din regiunea palatului; palatal. ◊ (s. n.) os pereche în porțiunea posterioară a feței, la formarea palatului dur. (< fr. palatin) Vezi definitia »

abietín s. n. substanță rășinoasă extrasă din lemnul de brad, sub formă de cristale incolore, solubile în apă și alcool. (< fr. abiétin) Vezi definitia »

TRANSCARPATÍN, -Ă adj. dincolo de Carpați; transcarpatic. (< fr. transcarpatin) Vezi definitia »

MANDARÍN¹ s. m. 1. demnitar indigen din Indochina; înalt funcționar din China feudală și Coreea. 2. intelectual cultivat, cu personalitate, influent, cu multe titluri. ◊ (ir.) personaj important. (< fr. mandarin) Vezi definitia »