Definita cuvantului halucinație
HALUCINÁȚIE s. f. stare psihică anormală, sub imperiul căreia cineva percepe lucruri sau situații inexistente. ◊ produs al acestei stări; nălucire, vedenie. (< fr. hallucination, lat. hallucinatio)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu halucinație
HELIOTIPÍE s. f. reproducere tipografică cu substanțe coloidale expuse la acțiunea luminii solare. (< fr. héliotypie) Vezi definitia »
COMIZERÁȚIE s.f. (Rar) Milă, compătimire. [Var. comizerațiune s.f. / cf. fr. commisération, lat. commiseratio]. Vezi definitia »
corabíe (-íi), s. f. – 1. Navă, vas. – 2. (Arg.) Pantof, încălțăminte. – Mr. cărave, megl. curabie. Sl. korablῑ (Miklosich, Slaw. Elem., 26; Miklosich, Lexicon, 303; Cihac, II, 73; Meyer 177; Conev 820, din gr. ϰαράβι (cf. carabă). Aparține aceleiași familii a lat. carabus, de unde sp. carabela (› rom. caravelă, s. f., prin intermediul fr. caravelle); cf. bg., sb. korab, sb., cr., slov. korablja, rus. korablĭ, alb. karáf, mag. kereb. – Der. corăbier, s. m. (navigator, marinar); corăbierie, s. f. (navigare); corăbia (var. corăbieri), vb. (a naviga), cuvinte puțin folosite; corăbiască (var. corăbierească), s. f. (dans tipic). Vezi definitia »
NUCĂRÍE, nucării, s. f. (Reg.) Cantitate mare de nuci (1), mulțime de nuci. – Nucă + suf. -ărie. Vezi definitia »
1)Abreviație numismatică folosită la unele monede romane
2)Amalgamați, în vechea chimie
Sursa Îndreptar rebusist de Dr.N.Andrei Vezi definitia »