PITÓN s.n. Piron folosit în alpinism în ascensiunile grele, având la un capăt un inel prin care se introduce coarda. [< fr. piton]. Vezi definitia »

EXCITÓN s. m. particulă fictivă asociată unei stări de excitație care se propagă prin masa unui corp cristalin. (< germ. Exciton) Vezi definitia »

CÚPIDON s. m. (fam.) tânăr foarte frumos. (< fr. cupidon) Vezi definitia »

MANETÓN, manetoane, s. n. (Mec.) Fus al unui arbore cotit, pe care se articulează capul bielei. – Din fr. maneton. Vezi definitia »

REJETÓN s. n. 1. mlădiță, lăstar. 2. (fig.) vlăstar, descendent, urmaș. (< fr. rejeton) Vezi definitia »