NIDÁȚIE s.f. 1. (Liv.) Încuibare. 2. (Med.) Fixare a oului fecundat în mucoasa uterină. [Gen. -iei. / < fr. nidation, cf. lat. nidus – cuib]. Vezi definitia »

AFEMÍE s.f. Imposibilitate de a vorbi. [< fr. aphémie, cf. gr. a – fără, phemi – eu vorbesc]. Vezi definitia »

MELITURÍE s. f. prezența de zahăr de orice natură în urină. (< fr. méliturie) Vezi definitia »

STĂREȚÍE, stăreții, s. f. 1. Funcție, demnitate de stareț; timpul cât cineva exercită această funcție. 2. Locuința sau cancelaria starețului sau stareței unei mănăstiri. – Stareț + suf. -ie. Vezi definitia »

STECHIOLOGÍE s.f. Disciplină care studiază raporturile dintre volumele și greutățile corpurilor. [Pron. -chi-o-, gen. -iei, var. stoechiologie, stoichiologie s.f. / < fr. stoechiologie, cf. gr. stoicheion – element, logos – știință]. Vezi definitia »