INERVÁȚIE, inervații, s. f. 1. Ansamblul formațiilor nervoase periferice, care constituie aparatul nervos al unui țesut sau al unui organ; inervare. 2. Activitate fiziologică caracteristică nervilor. – Din fr. innervation. Vezi definitia »

SEMINÁȚIE s. f. împrăștiere naturală sau artificială a semințelor. (< fr. sémination) Vezi definitia »

DANTOLOGÍE s. f. Studiu al vieții și operei lui Dante. – Din fr. dantologie, it. dantologia. Vezi definitia »

DOCUMENTOGRAFÍE s.f. Tehnica descrierii documentelor. [Pron. -iei. / cf. it. documentografia]. Vezi definitia »

VENECTAZÍE s. f. dilatație a unei vene. (< fr. vénéctasie) Vezi definitia »