SCÉPTRU s.n. Un fel de baston împodobit, care se poartă ca semn al autorității. ♦ (Fig.) Demnitate, putere, mărime, domnie. [Pl. -re, -ruri (s.m.) -ri. / cf. fr. sceptre, lat. sceptrum, gr. skeptron – baston]. Vezi definitia »

CONTRAMAÉSTRU s.m. v. contramaistru. Vezi definitia »

ARGENTOMÉTRU s. n. colorimetru pentru determinarea conținutului de argint al unei soluții. (< fr. argentomètre) Vezi definitia »

RUPÉSTRU, -Ă adj. 1. (Despre plante) Care crește pe stânci, în locuri abrupte, pietroase. 2. Săpat sau înscris în stânci. ♦ Artă rupestră = denumire dată desenelor, picturilor etc. de pe pereții peșterilor sau de pe stânci. [< fr. rupestre, cf. lat. rupes – stâncă, peșteră]. Vezi definitia »

OXIMÉTRU, oximetre, s. n. (Med.) Aparat pentru determinarea cantității de oxigen din hemoglobină în sângele periferic. – Din fr. oxymètre. Vezi definitia »