PARABÚCLĂ s. f. (mar.) parâmă dispusă într-un anume mod, servind a manevra butoaiele pe punte, prin rostogolire. (< engl. parabuckle) Vezi definitia »

ROTĂRÍȚĂ, rotărițe, s. f. Rotăreasă. – Rotar + suf. -iță. Vezi definitia »

PREMÍSĂ s. f. 1. punct de plecare al unei acțiuni, argumentații etc. ◊ idee de bază. 2. fiecare dintre primele două judecăți ale unui silogism, din care se deduce concluzia. (< fr. prémisse, lat. praemissa) Vezi definitia »

TELETÉCĂ s. f. colecție de filme pentru televiziune. (< fr. téléthèque) Vezi definitia »

GĂOÁZĂ s. f. Anus. (pare să provină din lat. cavum = gaură (cf. găoace) + suf. -ză; după DAR, din sl. (neatestat) *gązŭ, dar cf. bg. găz, sb. guz, pol. guzica, rus. guzno, care sunt mai puțin acceptabile d.p.d.v. fonetic; deriv. din gr. medie γάβος = groapă este improbabilă (Cihac)) Vezi definitia »