PERMÍSIE s.f. Învoire de a părăsi serviciul pe o perioadă scurtă de timp, dată unui militar. [Gen. -iei, var. permisiune s.f. / < fr. permission]. Vezi definitia »

MONOFAGÍE s. f. Mod de nutriție bazat pe un singur tip de hrană. – Din fr. monophagie. Vezi definitia »

CÂMPÍE, câmpii, s. f. Întindere vastă de pământ fără accidente însemnate de teren; șes, câmp. – Câmp + suf. -ie. Vezi definitia »

-PTIZÍE elem. „spută, expectorație”. (< fr. -ptysie, cf. gr. ptysis) Vezi definitia »

pițmacăríe, pițmacăríi, s.f. (reg.) speculă măruntă. Vezi definitia »