MOÍRĂ, Moire, s. f. pr. Personificare a destinului în mitologia greacă. În epocile homerice, Moira apare fie ca o forță impersonală, fie ca o divinitate implacabilă în fața căreia chiar și Zeus trebuie să se plece. La Hesiod, apar trei Moire: Clotho, care toarce firul vieții muritorilor, Lachesis, care îi determină lungimea, și Atropos care taie acest fir. La romani, corespunzătoare Moirelor sunt Parcele. [din Dicționar Enciclopedic Român, Ed. Politică 1965, vol. III] Vezi definitia »

FONOANGEIOGRÁMĂ s. f. imagine înregistrată prin fonoangeiografie. (< fr. phonoangéiogramme) Vezi definitia »

PRÉDICĂ, predici, s. f. Cuvântare rostită de un cleric în biserică, în care se explică și se comentează un text biblic și se dau credincioșilor îndrumări morale; omilie; p. gener. expunere cu conținut moralizator. – Din predica. Vezi definitia »

SCHÉMĂ, scheme, s. f. 1. Plan redus la câteva linii sau idei generale principale, care permite o vedere de ansamblu asupra unei lucrări. 2. Reprezentare grafică simplificată a elementelor sau caracteristicilor structurii unui aparat, ale unei mașini, ale unei instalații, ale unui proces etc. ◊ (Tehn.) Schemă bloc = reprezentare schematică simplă a unui aparat, sistem sau instalație, prin blocuri funcționale, folosită pentru studiul principiilor de funcționare ale acestora. Schemă logică = organigramă. 3. Tabel cuprinzând denumirea posturilor și a salariilor respective dintr-o instituție sau dintr-o întreprindere. – Din fr. schème, lat. schema. Vezi definitia »

barză, berze s. f. femeie înaltă și slabă. Vezi definitia »