DÉSINIT s. n. Termen folosit la descrierea lucrărilor sau a manuscriselor, pentru a indica cuvintele care încheie un text. – Cuv. lat. Vezi definitia »

CERNÍT², -Ă, cerniți, -te, adj. 1. De culoare neagră. ♦ (Despre haine) Negru, de doliu. 2. (Despre oameni) Care poartă doliu. 3. Fig. Mâhnit, îndurerat, trist; posomorât, mohorât. – V. cerni. Vezi definitia »

PĂTULÍT, -Ă, pătuliți, -te, adj. (Pop.; despre iarbă, flori etc.) Călcat în picioare; culcat la pământ. – V. pătuli. Vezi definitia »

BUIMĂCÍT, -Ă, buimăciți, -te, adj. Buimac. – V. buimăci. Vezi definitia »

tersít, tersíți, s.m. (înv.) flecar, palavragiu. Vezi definitia »