caná (canále), s. f. – Canea, cep, robinet. – Var. canelă (Mold.). It. canella, prin intermediul gr. ϰανέλλα, cf. bg. kanela. Pentru formația din rom., plecîndu-se de la pl. canele, cf. Byck-Graur 30. Vezi definitia »

ÎNGENÁ, îngenez, vb. I. Intranz. (Reg.) A deveni mai domol. – Lat. *ingenuare (< genu). Vezi definitia »

inseamna a incerca ,a se prosti cum fac eu acum si dastea Vezi definitia »

grindiná, pers. 3 sg. gríndină, vb. I (pop.) 1. a bate piatra, a cădea grindină. 2. (fig.; despre tunuri) a bombarda. Vezi definitia »

persoana cu picioarele in x ... Vezi definitia »