MUZICALÍSM s. n. concepție artistică potrivit căreia muzica poate fi reprezentată pictural prin culori, arabescuri etc. (< fr. musicalisme) Vezi definitia »

PROXENETÍSM s. n. Ocupația proxenetului; faptul de a trage foloase materiale din practicarea prostituției altuia. – Din fr. proxénétisme. Vezi definitia »

TAOÍSM s. n. Curent în filozofia chineză veche bazat pe acțiunea de tao „drum, cale”, înțeleasă ca ordine universală, proprie fenomenelor naturii, vieții sociale și gândirii omenești; religie chineză care a existat până în sec. XVII și care a avut la bază această concepție. [Pr.: ta-o-ism. – Var.: daoísm s. n.] – Din fr. taoïsme. Vezi definitia »

HAȘIȘÍSM s.n. Intoxicație acută cu hașiș. [< fr. hachischisme]. Vezi definitia »

PSIHEDELÍSM s.n. Stare de visare trează provocată de unele halucinogene. [< fr. psychédélisme]. Vezi definitia »