INTELECTUALÍSM s.n. 1. Concepție care afirmă capacitatea intelectului, a rațiunii de a cunoaște lumea. V. raționalism. 2. Concepție care susține preeminența inteligenței asupra sentimentelor și voinței. 3. Doctrină care reduce actul moral la cunoașterea binelui, care ar duce la săvârșirea lui. [Cf. fr. intellectualisme]. Vezi definitia »

SENTIMENTALÍSM s. n. 1. sensibilitate excesivă; afectare sau exagerare a sentimentelor; sentimentalitate. ◊ atitudine, comportare de om sentimental. 2. tendință în literatura sec. XVIII prin reliefarea vieții sentimentale, bogate și tumultuoase. (< fr. sentimentalisme) Vezi definitia »

oltenism care inseamna ceva urat, injuratura mascata Vezi definitia »

POMPIERÍSM s.n. (Franțuzism) Manieră a artiștilor și a literaților denumiți „pompieri”; stil afectat, pompos. [< fr. pompiérisme]. Vezi definitia »

ANTIMILITARÍSM s.n. Mișcare internațională de masă îndreptată împotriva politicii militariste și războaielor. [Cf. fr. antimilitarisme]. Vezi definitia »