castrón (castroáne), s. n. – 1. Vas adînc în care se aduc la masă unele mîncăruri. – 2. Supieră. Fr. casserole; însă nu este ușor de indicat intermediarul, cf. săs., pol. kastrol, rus. kastrjolja, sb. castrola (Cihac, II, 45; DAR). Direct din fr., după Iordan, Dift., 285; din bg. kastron, după Pascu, Arch. Rom., VI, 231, în vreme ce Capidan, Raporturile, 222, afirmă că bg. provine din rom. Vezi definitia »

ISOTRÓN s.n. v. izotron. Vezi definitia »

PAIÓN s. n. 1. împletitură de paie pentru sticle. 2. unealtă la descărcatul vapoarelor. (< fr. paillon) Vezi definitia »

GAZÓN s. n. Iarbă care se udă și se cosește des pentru a fi menținută scurtă, deasă și mereu verde; suprafață de teren pe care se află asemenea iarbă (mai ales pentru unele competiții sportive). – Din fr. gazon. Vezi definitia »

DEVÓN s. m. peștișor artificial de metal cu cârlig de undiță, pentru pescuit. (< fr., engl. devon) Vezi definitia »