INTRÚS, -Ă s.m. și f. Cel care se introduce undeva sau la cineva fără drept, fără vreo calitate; nepoftit, inoportun. [< fr. intrus, cf. lat. intrusus – împins în]. Vezi definitia »

HABEAS CORPUS loc.s. (Jur.) Mandat al arestatului de a compărea în fața unui magistrat, care urmează să decidă asupra legalității arestării. [Pron. -be-as. / < engl., fr., lat. habeas corpus – să ai corpul (liber)]. Vezi definitia »

BRUTUS, Marcus Iunius (85-42 î. Hr.), om politic roman. Unul dintre conducătorii partidului senatorial republican, participant la conjurația care l-a asasinat pe Cezar. După înfrîngerea armatelor senatoriale la Philippi, s-a sinucis. Vezi definitia »

ÁNUS, anusuri, s. n. Orificiu la extremitatea aparatului digestiv. – Fr.anus (lat. lit. anus). Vezi definitia »

DISPÚS, -Ă, dispuși, -se, adj. Aflat într-o situație sau într-o stare sufletească potrivită pentru a face un lucru; înclinat să... gata să... Expr. A fi (bine) dispus = a) a avea bună dispoziție, a fi vesel, mulțumit; b) a fi ușor amețit de băutură. A fi rău (sau prost) dispus = a fi într-o stare sufletească rea. – V. dispune. Vezi definitia »