IPERÍTĂ s. f. Substanță toxică vezicantă, cu aspect de lichid uleios, folosită ca armă chimică în primul război mondial. [Var.: hiperítă s. f.] – Din fr. ypérite. Vezi definitia »

CONVERTÍNĂ s. f. pseudoglobulină care intervine în mecanismul coagulării sângelui. (< fr. convertine) Vezi definitia »

CĂLDURÍCĂ s. f. (Fam.) Diminutiv al lui căldură (1). – Căldură + suf. -ică. Vezi definitia »

aeraúlică s.f. Știință care studiază scurgerea gazelor în conducte. (< fr. aéraulique) Vezi definitia »

URSOÁICĂ, ursoaice, s. f. 1. Femela ursului; ursoaie (1). 2. (Reg.) Coș de sobă care trage fumul de la o sobă lăturalnică și îl transportă într-un coș mai mare; coș de nuiele lipite cu pământ, construit deasupra cuptorului, prin care iese fumul până la acoperiș; ursoaie (2). 3. (Reg.) Stâlp sau bârnă de susținere la o construcție; ursoaie (3). – Urs + suf. -oaică. Vezi definitia »