ANABAZÍN s. n. alcaloid toxic, extras dintr-o plantă sălbatică din Asia Centrală. (< fr. anabasine, germ. Anabasin) Vezi definitia »

ZEPPELIN zeppelín / zéppelin s.n. [z pron. germ. ț], pl. zeppelíne / zéppeline Vezi definitia »

PALEOCREȘTÍN, -Ă adj. Referitor la vechiul creștinism (al primilor creștini, din primele secole); creștinism antic. ◊ Artă paleocreștină = arta primilor creștini, dezvoltată în Occident, ale cărei forme, dovedind legături profunde cu arta de tradiție elenistică (picturi de un caracter relativ rudimentar, cu scene și motive pătrunse de un întreg simbolism), au persistat în Imperiul roman de apus până în sec. VII. [După it. paleocristiano, fr. paléochrétien]. Vezi definitia »

1. in matematica, descrie o functie care creste foarte rapid 2. in stiinta calculatoarelor, descrie o conversie implicita de la un tip de date spre alt tip de date Vezi definitia »

debrețín (debrețíni), s. m. – Cîrnat asemănător cu un crenvurșt. Mag. Debreczen, nume al unui oraș din Ungaria. Vezi definitia »