EZITÁNT, -Ă, ezitanți, -te, adj. Care ezită; șovăitor, nehotărât. – Din fr. hésitant. Vezi definitia »

ACRESCĂMẤNT, acrescăminte, s. n. Creștere a dreptului unei persoane la o succesiune, ca urmare a înlăturării de la această succesiune a altor persoane ori a renunțării lor la drepturile izvorâte din lege ori din testament. – După fr. accroissement. Vezi definitia »

ISTORIZÁNT, -Ă adj. care consideră istoria ca pe o disciplină particulară supusă propriilor ei legi, studiul limitându-se la descrierea evenimentelor și la condițiile înlănțuirii lor. (< fr. historisant) Vezi definitia »

INTELIGÉNT, -Ă adj. Deștept, ager la minte, pătrunzător. ♦ Care manifestă inteligență. [Cf. lat. intelligens, fr. intelligent]. Vezi definitia »

consultant de afaceri si menagement Vezi definitia »