gugiumán (gugiumáne), s. n. – Căciulă de samur, purtată în trecut numai de domnitor (cu dublură albă) și de boierii de rang (cu dublură roșie). – Var. gugi(u)man(ă). Tc. gücemin (Șeineanu, II, 191). Sec. XVI. – Der. gugiu, s. n. (Mold., glugă), formă reconstituită, întrucît se consideră -man ca suf.; cujban, s. n. (costum), al cărui sens nu pare sigur (cf. Bogrea, Dacor., I, 227). Vezi definitia »

ORDOVICIÁN, -Ă adj., s. n. (din) a doua perioadă a paleozoicului. (< fr. ordovicien) Vezi definitia »

GRECO-ROMÁN, -Ă adj. 1. referitor la civilizația grecilor și romanilor. 2. lupte ĕ = varietate de lupte care nu admit prinderea, decât de sub centură, și exclud loviturile la judo sau catch. (< fr. gréco-roman) Vezi definitia »

cârțan, cârțani s. m. 1. om naiv. 2. persoană necivilizată. Vezi definitia »

RAGLÁN, raglane, s. n. 1. Croială specială a unor obiecte de îmbrăcăminte, la care mâneca pornește de la răscroiala gulerului. 2. Palton sau pardesiu cu o asemenea croială. – Din fr. raglan. Vezi definitia »