Definita cuvantului induce
INDÚCE vb. tr. 1. a împinge, a îndemna pe cineva să facă ceva; a incita; a determina. ♦ a ~ în eroare = a înșela. 2. (log.) a face un raționament inductiv. 3. a produce o inducție electromagnetică. 4. a produce, a cauza, a provoca. (< lat. inducere)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu induce
tradúce (-c, -ús), vb. – 1. A tălmăci, a tîlcui. – 2. (Familiar) A înșela, a trăda un bărbat de către o femeie. – Lat. traducere (sec. XIX), conjugat ca a duce. – Der. traducere, s. f.; traducător, s. m.; traducătoare, s. f.; traductibil, adj.; intraductibil, adj. Vezi definitia »
preapetréce, preapetréc, vb. III (înv.) a trăi mult, a avea o viață lungă. Vezi definitia »
FIECÉ, adj. nehot. (Pop.) Care este, se socotește, se întâmplă, se ia etc. fiecare în parte, în fiecare zi etc.; fitece. Fiece om. Fiece zi. [Pr.: fi-e-. – Var.: fieșcé, fieștecé adj. nehot.] – Fie1 + ce. Vezi definitia »
PALÁCE s.n. v. palas. Vezi definitia »
DESZÍCE vb. III. v. dezice. Vezi definitia »