gint (gínturi), s. n. – (Înv.) Rasă, neam, națiune. – Mr. g’intă. Lat. gens (Pușcariu 722; Candrea-Dens., 747; REW 3735; DAR), cf. it., sp. gente, fr. gent. Este dublet al lui gintă, s. f. (rasă), latinism din sec. XIX, astăzi puțin folosit. Vezi definitia »

NEURASTENIZÁNT, -Ă adj. (Rar) Care produce neurastenie. [< neurasteniza + -ant]. Vezi definitia »

NEÁNT s. n. neființă, nonexistență, gol nesfârșit, nimic. (< fr. néant) Vezi definitia »

FUMIGÁNT s.m. Substanță utilizată pentru fumigații. [Cf. fr. fumigant]. Vezi definitia »

WARÁNT s.n. Recipisă eliberată celui care depune mărfuri într-un doc sau într-un antrepozit și care se poate negocia ca poliță sau poate servi ca garanție pentru obținerea unui împrumut. [Pron. va-rant. / < engl., fr. warrant]. Vezi definitia »