SURJECTÍV, -Ă adj. (Mat.; despre funcții) La care un element al celei de-a doua mulțimi are un antecedent mai puțin. [< fr. surjectif]. Vezi definitia »

COMPREHENSÍV, -Ă adj. Care înțelege ușor și just; inteligent, deștept, vioi, ager, pătrunzător. [Cf. fr. compréhensif, lat. comprehensivus]. Vezi definitia »

RECESÍV, -Ă adj. pe cale de a dispărea; care există în stare latentă. ♦ caracter ~ = caracter ereditar sau genă care nu se manifestă decât în absența genei contrare, dominante. (< fr. récessif) Vezi definitia »

CHIETÍV s. n. calmant, mângâiere. (< germ. Quietiv, cf. lat. quietus, liniștit) Vezi definitia »

SUPRAACTÍV s. n. (fin.) sold disponibil înregistrat după plata creditorilor și restituirea aporturilor membrilor unei societăți în lichidare. (< supra¹- + activ) Vezi definitia »