PNEUMATOLOGÍE s.f. (Ant.) Știința fenomenelor spirituale ca cercetare relativă la principiile vitale. [Gen. -iei. / < it. pneumatologia, cf. gr. pneuma, pneumatos – spirit, logos – studiu]. Vezi definitia »

OXIGENOTERAPÍE s. f. Tratament prin inhalații sau injecții cu oxigen, asociat adesea cu respirație artificială. – Din fr. oxygénothérapie. Vezi definitia »

FANTEZÍE, fantezii, s. f. 1. Capacitate omenească de a crea noi reprezentări sau idei pe baza percepțiilor, a reprezentărilor sau ideilor acumulate anterior; p. ext. imagine produsă de această facultate; imaginație; reverie. ♦ Spec. Imaginație specifică unui creator (în artă, literatură, știință etc.). ♦ Produs al imaginației; plăsmuire, născocire. 2. Gust, înclinare, dorință ieșită din comun, ciudată (a cuiva). 3. Compoziție muzicală instrumentală de formă liberă, având un caracter de improvizație și de virtuozitate. [Var.: (rar) fantasíe, fantazíe s. f.] – Din fr. fantaisie. Vezi definitia »

NAUMAHÍE s.f. Spectacol la vechii romani, constând dintr-o luptă navală; loc unde se dădea această luptă. [Pron. na-u-, gen. -iei. / < lat., gr. naumachia < gr. naus – navă, mache – luptă]. Vezi definitia »

MIOPATÍE, miopatii, s. f. Boală cronică cu caracter progresiv a sistemului muscular sau a unor mușchi, care se manifestă prin atrofii musculare. [Pr.: mi-o-] – Din fr. myopathie. Vezi definitia »