FRÍZĂ¹ s. f. 1. porțiune a antablamentului, între arhitravă și cornișă, decorată cu picturi, cărămizi smălțuite, mozaicuri sau basoreliefuri. 2. fâșie orizontală continuă, împodobită cu picturi sau sculpturi, la partea superioară a unui edificiu, deasupra tapetului unui perete, în jurul unui vas, sarcofag etc. ◊ chenar care încadrează o pardoseală de parchet. 3. ramă masivă de lemn în care se prind tăbliile unei uși. (< fr. frise) Vezi definitia »

ININTELIGÉNȚĂ s. f. (Rar) Lipsă de inteligență; nepricepere, neinteligență. – Din fr. inintelligence. Vezi definitia »

VẤLVĂ, (4) vâlve, s. f. 1. Agitație deosebită provocată de un fapt ieșit din comun; frământare, zarvă. 2. Renume, faimă. 3. (Înv.) Alai, pompă; p. ext. măreție, grandoare. ♦ Fală, orgoliu, mândrie. 4. (În mitologia populară) Duh, zână, știmă. ◊ Vâlva băii = zână despre care se crede că stăpânește, supraveghează și distribuie comorile dintr-o mină de aur. 5. (Rar) Vâlvătaie. [Var.: (pop.) vấlfă s. f.] – Din sl. vluhvu, bg. vlahva. Vezi definitia »

CONTRAÁRIPĂ, contraaripi, s. f. (Auto.) Element structural de caroserie, care închide, împreună cu aripa, pasajul roții. Se mai numește și pasaj roată. – Din contra + aripă. Vezi definitia »

UROBILÍNĂ s. f. pigment biliar, una dintre materiile colorante ale urinei. (< fr. urobiline) Vezi definitia »