CAMELEONÍSM s. n. 1. Proprietate a unor reptile de a-și schimba culoarea pielii după culoarea mediului înconjurător. 2. Fig. Schimbare a purtării și a convingerilor cuiva în funcție de împrejurări. [Pr.: -le-o-] – Cameleon + suf. -ism. Vezi definitia »

ORGANICÍSM s. n. Curent sociologic după care societatea ar fi un organism analog organismelor biologice. – Din fr. organicisme. Vezi definitia »

ISTORÍSM s.n. Principiu de bază al metodei dialectice în cercetarea științifică, potrivit căruia evenimentele și fenomenele se studiază în procesul apariției, dezvoltării și pieirii lor, în strânsă legătură cu condițiile istorice concrete care le-au dat naștere. [< rus. istorizm, cf. fr. historisme, germ. Historismus]. Vezi definitia »

GEOTACTÍSM s. n. deplasare a unei celule, a unui organism în funcție de acțiunea gravitației; geotaxie, geotropism. (< fr. géotactisme) Vezi definitia »

ATOMÍSM s. n. 1. Concepție materialist-mecanicistă care considera că materia este formată din atomi indivizibili. 2. Teoria științifică modernă a structurii și proprietăților atomilor. 3. Cercetare științifică sau concepție care reduce un ansamblu la elementele lui simple. – Din fr. atomisme. Vezi definitia »