mititel, mititei s. m. 1. preparat culinar de forma unui cârnicior, făcut din carne tocată cu adaos de condimente și prăjit la grătar. 2. (er., glum.) penis. Vezi definitia »

RÁȘPEL, rașpele, s. n. Pilă de oțel cu una sau cu mai multe fețe, cu dinți rari, folosită la prelucrarea lemnului, a tălpii, a pieselor metalice de duritate mică sau a pieselor nemetalice. [Var.: ráșpă, ráșpilă s. f., ráșpil, ráșpăl s. n.] – Din germ. Raspel, Raspiel. Vezi definitia »

zel s. n. Vezi definitia »

jugurél², juguréi, s.m. (reg.) plantă erbacee cu frunze mici și dințate, cu flori purpurii sau albe, dispuse în formă de ciorchine în vârful tulpinii; dumbeț, sclipeț. Vezi definitia »

GRÁDEL s. n. ȚesĂ?turĂ? albĂ? de bumbac cu dungi în diagonalĂ?, pentru rufĂ?rie bĂ?rbĂ?teascĂ?. -Din germ. Gradel Vezi definitia »