PASTÉL, pasteluri, s. n., adj. invar. 1. S. n. Creion colorat, moale, pentru desen, făcut din pigmenți pulverizați, amestecați cu talc și cu gumă arabică. ♦ Desen executat cu acest fel de creioane. 2. S. n. Poezie cu conținut liric, în care se zugrăvește un tablou din natură. 3. Adj. invar. (Despre culori, desene etc.) Cu tonuri palide, delicate; pastelat. – Din fr. pastel, it. pastello. Vezi definitia »

gradél s. n. – (Trans.) Pînză albă de bumbac, dril. – Var. cradel. Germ. Gradel (DAR). Vezi definitia »

SPĂTĂRÉL, spătărei, s. m. (În evul mediu, în Țara Românească și în Moldova) Dregător de rang mic care avea însărcinarea de a păzi ordinea la sate, în timp de pace, și atribuții militare, în timp de război. – Spătar² + suf. -el. Vezi definitia »

PURICÉL, puricei, s. m. Diminutiv al lui purice; puricaș. – Purice + suf. -el. Vezi definitia »

nițél (nițícă), adj. – Puțin, în cantitate mică. Origine îndoielnică. Circulă numai în Munt. și, parțial, în Trans. F. nițică (normal ne-am fi aștepta la *nițea) indică un dim. Trebuie să se pornească de la nitic(à), fiindcă acest cuvînt corespunde unor formații expresive comune teritoriului romanic: sp. chico „mic” (v. Corominas, ed. a 2-a, 1980, p. 351). Cf. ciccum „nimic” în Plaut; nec ciccum „nihil” într-o glosă placidiană; Lazio na ci(ca)de „puțin”; it. cica „nimc”; logud. ticcu „puțin” (unde t- echivalează cu z sard. it.); calabr. zica „picătură”, nazica „puțin”; Cilento tsiku „mic”. Celelalte explicații sînt insuficiente: de la nișchițel (Hasdeu, Cuv. din Bătrîni, I, 295; Philippide, Principii, 37; Scriban; cf. împotrivă Pușcariu 1175; din alb. në cikë „puțin” (Densusianu, Rom., XXIII, 79); din puținel › *ținel, cu metateză (Tiktin). Vezi definitia »