Definita cuvantului lemă
LÉMĂ1 s. f. 1. enunț preliminar care servește demonstrării unei teoreme. ◊ (fil.) propoziție pe care o știință o presupune adevărată fără a o demonstra, preluând-o de la o altă știință. 2. cuvânt explicat într-un vocabular; element lexical. (< fr. lemme, gr. lemma)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu lemă
picioácă, picioáce, s.f. (reg.) cartof. Vezi definitia »
pincă, pinci, s.f. (Reg.) Joc în care participanții așezați într-un cerc, stând în picioare, au ca scop suprapunerea prin aruncare a două sau mai multe monede. Vezi definitia »
BRÉVĂ s. f. scrisoare papală, mai puțin solemnă decât bula. (< it. breve) Vezi definitia »
MANICHIÚRĂ, manichiuri, s. f. Îngrijire specială dată unghiilor de la mâini prin tăierea și pilirea lor, urmată de curățarea pielițelor (și de lăcuire). – Probabil din germ. Manikür, Maniküre. Cf. fr. manucure, manicure „manichiuristă”. Vezi definitia »
BÚTURĂ, buturi, s. f. (Reg.) 1. Butuc (1); buturugă. 2. Bucată de lemn cu noduri și cu alte defecte, care se despică și se prelucrează și este considerată ca sortiment inferior al lemnului de foc; ciot. 3. Trunchi scorburos; butoarcă. [Var.: bútur, búture s. m.] – Cf. butuc. Vezi definitia »