CAROTÉN s. n. Pigment roșu-portocaliu care se găsește în unele vegetale și în unele produse animale. [Var.: carotínă s. f.] – Din fr. carotène, germ. Karotin. Vezi definitia »

PALEOGÉN, -Ă, paleogeni, -e, s. n., adj. 1. S. n. Prima perioadă a neozoicului, caracterizată printr-o floră în care predomină fanerogamele și printr-o faună variată; numulitic. 2. Adj. Care aparține paleogenului (1), privitor la paleogen. [Pr.: -le-o-] – Din fr. paléogène. Vezi definitia »

NEOGÉN, -Ă adj., s. n. (din) a doua perioadă a neozoicului. (< fr. néogène) Vezi definitia »

EPIFENOMÉN, epifenomene, s. n. Fenomen secundar care însoțește un alt fenomen esențial, fără să-l influențeze. – Din fr. épiphénomène. Vezi definitia »

CECIDOGÉN, -Ă adj. care provoacă apariția de cecidii. (< fr. cécidogène) Vezi definitia »