POLITOMÍE s. f. diviziune în mai multe părți, grupe sau specii. (< fr. polytomie) Vezi definitia »

PROVÍNCIE s. f. 1. teritoriu cucerit de romani în afara Italiei, supus legilor și organizării romane. 2. regiune administrativă din unele țări. ◊ orice parte a unei țări în afara capitalei. (< lat. provincia, fr. province) Vezi definitia »

ALTERCÁȚIE, altercații, s. f. (Rar) Schimb violent de cuvinte; ceartă. – Fr. altercation (lat. lit. altercatio, -onis). Vezi definitia »

HELIOTIPÍE s.f. Reproducere tipografică cu substanțe coloidale expuse la acțiunea luminii solare. V. fotocolografie. [Gen. -iei. / cf. fr. héliotypie, gr. helios – soare, typos – imagine]. Vezi definitia »

OFTALMODINÍE s. f. nevralgie oculară. (< fr. ophtalmodynie) Vezi definitia »