lólă, lóle, s.f. (reg.) femeie lălâie, urât îmbrăcată; țață. Vezi definitia »

CHÍLĂ s.f. Piesă din axa longitudinală a unei nave, care, împreună cu carlinga centrală, constituie baza scheletului navei. [< fr. quille, cf. ol. kiel]. Vezi definitia »

CRAVÁTĂ s.f. Bucată de mătase, de stofă etc. care se poartă înnodată la gât, mai ales de către bărbați. ◊ (În trecut) Cravată roșie (de pionier) = basma roșie, triunghiulară, purtată la gât de pionieri. [Pl. -te. / < fr. cravate, cf. it. cravatta]. Vezi definitia »

VÉNĂ s. f. 1. vas prin care sângele se întoarce spre inimă; vână. 2. (fig.) noroc; conjunctură favorabilă (la un joc de noroc); putere, forță spirituală. (< fr. veine, lat. vena) Vezi definitia »

GERBÉRĂ (GÉRBERĂ), gerbere, s. f. Plantă ornamentală din familia compozitelor, cu flori divers colorate (Gerbera Jamesonii). – Din lat. Gerbera [Jamesonii], numele științific al gerberei. Vezi definitia »