HTONOGÉN, -Ă adj. (despre agenți patogeni) care trăiește în sol, de unde atacă diferite plante. (< fr. chtonogène) Vezi definitia »

TREN s.n. 1. Convoi de vehicule similare legate între ele, remorcat de un vehicul motor sau antrenat prin tracțiune animală, prin cablu de tracțiune etc. 2. (Tehn.) Ansamblu de două sau de mai multe dispozitive, organe ale unui sistem tehnic etc. identice sau similare, care sunt asociate în serviciu. ♦ Tren fix = ansamblu de piese din interiorul cutiei schimbătorului de viteze, format din axul intermediar și pinioanele fixe; tren de laminare = dispozitiv al mașinilor din filatura de bumbac servind la descrețirea și paralelizarea fibrelor; Tren de aterizare v. aterizare. 3. Tren anterior (sau posterior) = partea dinainte (sau dinapoi) a corpului unui animal. [< fr. train]. Vezi definitia »

GREISÉN s.n. (Geol.) Rocă granuloasă, alcătuită din cuarț și mică, formată prin transformarea granitului sub acțiunea soluțiilor magmatice reziduale. [Pron. grai-zen. / < germ. Greisen]. Vezi definitia »

CERÚMEN s. n. Substanță ceroasă secretată de glandele canalului auditiv extern al urechii; ceară. – Din fr. cérumen, lat. cerumen. Vezi definitia »

1.Termen cu care sunt referite femeile;2. Despre ceva tare, marfă;3. Partea externă a organului genital feminin;4. Persoana de sex masculin care se teme de nimicuri si prezinta sentimente asemanatoare persoanelor de sex feminin. In acelasi timp acea persoana poate fi atrasa de barbati dar in unele cazuri izolate si de femei, insa numai pe rand. Vezi definitia »