CORDIERÍT s. n. silicat de aluminiu și magneziu. (< fr. cordierite) Vezi definitia »

MURUÍT, -Ă, muruiți, -te, adj. 1. (Despre pereți) Acoperit, lipit cu muruială (2). 2. (Reg.) Murdar, mânjit. – V. murui. Vezi definitia »

CIOBÍT, -Ă, ciobiți, -te, adj. Știrbit, spart în parte, crăpat. – V. ciobi. Vezi definitia »

ASCUȚÍT², -Ă, ascuțiți, -te, adj. I. (Despre obiecte) Prevăzut cu un vârf care poate înțepa; prevăzut cu o muchie tăioasă. ♦ Unghi ascuțit = unghi mai mic de 90 de grade. II. Fig. 1. Ager, pătrunzător; fin, subtil. Minte ascuțită 2. (Despre senzații, sentimente etc.) Intens, viu. 3. (Despre vorbe, privire) Care străpunge; sfredelitor; aspru, tăios. ♦ Expr. A avea limba ascuțită = a avea obiceiul să critice (cu răutate). 4. (Despre sunete, glas, râs) Subțire, strident. 5. (Despre acțiuni, conflicte etc.) Întețit, sporit; aprig, înverșunat, dârz.- V. ascuți. Vezi definitia »

parigorisít, parigorisítă, adj. (înv.) consolat, împăcat. Vezi definitia »