Definita cuvantului magnetorezistență
MAGNETOREZISTÉNȚĂ s. f. element semiconductor a cărui rezistență crește o dată cu câmpul magnetic în care este plasat. (< fr. magnétorésistance)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu magnetorezistență
văcúță s. {., g.-d. art. văcúței; pl. văcúțe Vezi definitia »
hădăúcă, hădăúce, s.f. (reg.) vale strâmtă și adâncă. Vezi definitia »
VICONTÉSĂ s.f. Soție sau fiică a unui viconte. [Cf. fr. vicomtesse]. Vezi definitia »
șișcăveálă, șișcăvéli, s.f. (reg.) șișcăvire (pronunțare defectuoasă a anumitor sunete; vorbire peltică, sâsâită). Vezi definitia »
TÚRĂ1 s.f. 1. Rând, serviciu succesiv, alternativ; schimb. 2. Tur (1). [< fr. tour]. Vezi definitia »