TRADIȚIONALÍSM s. n. Atașament (exagerat) față de tradiție; atitudine dictată de acest atașament. ♦ (În mișcarea culturală și literară) Tendință excesivă spre folclor, istorie etc., care se opune modernismului și respinge ideea de civilizație; supraevaluare a tradiției. [Pr.: -ți-o-] – Din fr. traditionalisme. Vezi definitia »

CONSERVATORÍSM s.m. Atitudine de susținere a vechilor forme ale vieții politice, culturale și economice și de împotrivire față de ceea ce este nou; conservatism. [< conservator + -ism]. Vezi definitia »

MECENATÍSM s.n. (Liv.) Atitudine, gest, caracter de mecena; mecenat. [Cf. it. mecenatismo]. Vezi definitia »

abstracționísm s. n. artă abstractă. (< fr. abstractionnisme) Vezi definitia »

PROTOCRONÍSM s. n. Curent de idei preocupat să pună în valoare elementele de prioritate în afirmarea unei idei, a unei teme etc. în istoria culturii (la nivel universal). – Proto- + [sin]cronism. Vezi definitia »