ACLÁDIU s. n. axă principală neramificată a unei inflorescențe, cu antodiul terminal. (< lat. acladium) Vezi definitia »

TANDURÍU, -ÍE, tandurii, adj. (Înv.) Leneș. – Tandur + suf. -iu. Vezi definitia »

GERÚNZIU s. n. mod verbal nepersonal care exprimă acțiunea în desfășurare, fără referire la autorul ei sau la momentul desfășurării. (< lat. gerundium) Vezi definitia »

prédiu, prédii și prédiuri, s.n. (înv. și reg.) 1. latifundiu; domeniu feudal; mare proprietate (regească, nobiliară, obștească). 2. așezare rurală dependentă de o altă așezare mai mare (sat-comună). Vezi definitia »

FANARAGÍU, fanaragii, s. m. (Înv.) Persoană care aprindea și stingea felinarele de pe străzi; lampagiu. – Din tc. fenarği. Vezi definitia »