OȘENÉSC, -EÁSCĂ, oșenești, adj. Din Țara Oașului. – Oșean + suf. -esc. Vezi definitia »

DONCHIȘOTÉSC, -Ă adj. Cu caracter de donchișotism. [< fr. donquichottesque]. Vezi definitia »

OLTENÉSC, -EÁSCĂ, oltenești, adj. Care aparține Olteniei sau populației ei, privitor la Oltenia sau la populația ei; oltean. – Oltean + suf. -esc. Vezi definitia »

PLATERÉSC adj. Stil plateresc și (s.n.) = stil arhitectonic caracteristic renașterii spaniole, ale cărui ornamente imită pe cele de orfevrărie. [< fr. plateresque, cf. sp. platero – giuvaergiu]. Vezi definitia »

vreásc (-curi), s. n. – Creangă, ramură uscată. – Var. vrasc, hrasc, hreast. Mr. vreașturi. Sl. *chvrastŭ (Tiktin), cf. sb., slov. hrast, mag. haraszt (Gáldi, Dict., 137). – Der. vrescuros, adj. (rămuros). Vezi definitia »