ONORÍFIC, -Ă, onorifici, -ce, adj. 1. (Despre titluri, distincții etc.) Care aduce onoruri; acordat în semn de cinste, de respect, de considerație față de cineva. ♦ (Despre funcții, servicii etc.) Care aduce onoare, cinste (fără a produce un profit material). 2. (Despre persoane) Căruia i s-a acordat un titlu (de onoare) în semn de respect, de considerație pentru merite deosebite; care îndeplinește o funcție, o sarcină, fără a fi retribuit; de onoare. Membru onorific. – Din fr. honorifique, lat. honorificus. Vezi definitia »

ANTIASTMÁTIC, -Ă adj., s. n. (medicament) contra astmei. (< fr. antiasthmatique) Vezi definitia »

TÍFIC, -Ă, tifici, -ce adj., s. m. și f. 1. Adj. Care ține de tifos, privitor la tifos; care provoacă tifosul. 2. S. m. și f. (Persoană) care este bolnavă de tifos. – Din fr. typhique. Vezi definitia »

VOLEIBALÍSTIC, -Ă adj. de volei. (< volei-bal + -istic) Vezi definitia »

LITOLÓGIC, -Ă, litologici, -ce, adj. Referitor la litologie. – Din fr. lithologique. Vezi definitia »