DUDÚIE, dudui, s. f. Domnișoară. [Pr.: -du-ie] – Cf. tc. dudu. Vezi definitia »

MONOTONÍE, monotonii, s. f. Lipsă de varietate în ton; ceea ce este monoton. ♦ Fig. Lipsă de variație sau de varietate; uniformitate plictisitoare. – Din fr. monotonie. Vezi definitia »

tirighíe, tirighíi, s.f. (reg.) 1. tartru de acrit mâncărurile. 2. funingine. 3. depunere la suprafața ceaiului răcit. 4. negreală de la streșini. Vezi definitia »

BARIGLOSÍE s. f. dificultate în pronunțarea cuvintelor, limbajul fiind ininteligibil. (< fr. baryglossie) Vezi definitia »

METAPSIHOLOGÍE s.f. Psihologia inconștientului. V. psihanaliză (1) [în DN]. [Gen. -iei. / < fr. métapsychologie]. Vezi definitia »