EMANCIPÁȚIE s. f. liberare a unui sclav potrivit uzanțelor dreptului roman. ◊ emancipare. (< fr. émancipation, lat. emancipatio) Vezi definitia »

CROMOTERAPÍE s. f. tratare a unor maladii prin utilizarea luminii colorate. (< fr. chromothérapie) Vezi definitia »

BIOCHIMÍE s. f. Parte a chimiei care studiază compoziția chimică a materiei vii și procesele chimice care se petrec în această materie. [Pr.: bi-o-] – După fr. biochimie. Vezi definitia »

TRAUMATOLOGÍE s.f. Ramură a medicinii care se ocupă cu prevenirea și tratamentul traumelor; (spec.) ramură a chirurgiei având ca obiect înlăturarea, pe cale chirurgicală, a traumatismelor. [Gen. -iei. / < fr. traumatologie, cf. gr. trauma – rană, logos – studiu]. Vezi definitia »

MOXIBÚSTIE s. f. moxa. (< germ. Moxibustie) Vezi definitia »