PROCHEILÍE s.f. (Anat.) Situație în care o buză este mai ieșită în afară. [< germ. Procheilie, cf. gr. pro – înainte, cheilos – buză]. Vezi definitia »

TATÁIE s. m. (Reg.) Apelativ familiar cu care copii numesc pe tatăl lor; tată. ♦ Bunic. – Din tată. Vezi definitia »

DESCUAMÁȚIE s. f. descuamare. (< fr. desquamation) Vezi definitia »

CRIPTESTEZÍE s. f. sensibilitate ascunsă prin care se produc relațiile metapsihice de tipul telepatiei, premoniției etc. (< engl. cryptesthesia) Vezi definitia »

PLATINOTIPÍE s. f. procedeu de imprimare fotografică pe baza acțiunii luminii asupra sărurilor de platină. (< fr. platinotypie) Vezi definitia »