Definita cuvantului meridian
MERIDIÁN, -Ă I. adj. referitor la un meridian. ♦ cerc ~ = instrument cu ajutorul căruia se determină trecerea unui astru la meridian (II, 1) și care servește la măsurarea înălțimii astrului; distanță ~ă = diferența de longitudine dintre două puncte situate pe meridiane diferite; linie ~ă = meridiana locului. II. s. n. 1. fiecare dintre cercurile imaginare care trec prin polii globului terestru. ♦ plan ~ = plan determinat de verticala locului și paralela axei de rotație a Pământului. 2. intersecția unei suprafețe de revoluție cu un plan care trece prin axa suprafeței. ♦ ~ ceresc = cercul mare din intersecția sferei cerești cu planul care trece prin axa universului. 3. (în acupunctură) linie imaginară a suprafeței pielii care unește diferite puncte corespunzând unui anumit organ. II. s. f. 1. intersecție a unei suprafețe de revoluție cu un plan care trece prin axa suprafeței. ♦ (astr.) ă locului = intersecția planului meridian cu planul orizontal într-un loc dat; linie meridiană. 2. (arheol.) cadran solar care indica ora amiezii. 3. canapea cu spătar și brațe inegale, care ține loc de șezlong. (< lat. meridianus, it. meridiano, fr. méridien)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu meridian
coltán, coltáni, s.m. (reg. poreclă) țăran de la șes, înalt, slab; cojan, găligan. Vezi definitia »
TREPÁN s.n. 1. Instrument chirurgical, de forma unui sfredel, folosit pentru perforarea oaselor craniului; operație făcută cu un astfel de instrument. 2. Sapă pentru foraj. 3. Instrument de gravor. [Pl. -ne, -nuri. / < fr. trépan, cf. lat.t. trepanum, gr. trypanon]. Vezi definitia »
CHIOLHÁN, chiolhanuri, s. n. (Pop. și fam.) Petrecere, chef mare (și zgomotos). [Var.: chiulhán s. n.] – Din tc. külhan. Vezi definitia »
ȘEDINȚOMÁN, -Ă, ședințomani, -e, s. m. și f. (Ir.) Persoană care are mania de a convoca multe ședințe (1), de a discuta mult în cadrul acestora. – Ședință + suf. -oman. Vezi definitia »
MUNDÁN, -Ă, mundani, -e, adj. (Livr.) Lumesc. – Din lat. mundanus. Vezi definitia »