TRADIȚIONALÍSM s.n. Orientare social-politică și culturală îndreptată spre considerarea nediferențiată, necritică a valorilor tradiției; atașament (exagerat) față de tradiție. ♦ (În mișcarea culturală și literară) Tendință excesivă spre folclor și istorie, spre primitivism și respingerea ideii de civilizație. [Pron. -ți-o-. / < fr. traditionalisme]. Vezi definitia »

NEAOȘÍSM s.m. 1. cuvânt, expresie cu un căutat aspect autohton, arhaic sau popular. 2. tendință în literatură prin abuzul de neaoșisme. (< neaoș + -ism) Vezi definitia »

HISTOTROPÍSM s. n. afinitate a unor specii de paraziți pentru țesuturile organice. (< fr. histotropisme) Vezi definitia »

ATOMÍSM (‹ fr. {i}) s. n. Concepție formulată încă în antichitate de către gînditori materialiști (Leucip, Democrit, Epicur) și de către adepții școlii vaișeșika, după care materia este formată din atomi, concepuți inițial ca particule indivizibile și indestructibile, aflate în veșnică mișcare. Din sec. 19, suferind transformări radicale, a devenit o teorie științifică, fundată experimental. Termenul este atribuit și unor orientări în domeniul științelor, care tind să reducă ansamblurile mai complexe la elementele lor simple (de ex. a. sociologic, a. politologic, a. logic ș.a.). Vezi definitia »

VIRILÍSM s.n. Perturbare glandulară la femei, caracterizată prin apariția caracterelor masculine. [< fr. virilisme]. Vezi definitia »